Mari civilizații dispărute

De-a lungul istoriei pământene au fost mai multe focare de civilizatie.
Toate au avut ca fundament o religie cu o putere militară și economică.
Pe parcursul timpului ele au suportat transformări impuse de dezvoltarea progresului tehnologiei și a științei
Unele au pierit în negura vremii, lăsând însă în urmă lor multe mistere.


Civilizatia egipteana  
Nilul a fost un element vital al regiunii de-a lungul istoriei. Lunca lui fertilă a oferit oamenilor posibilitatea de a dezvolta o economie agricolă stabilă şi o societate complexă, centralizată, care a devenit o piatră de temelie în istoria civilizaţiei umane în urmă cu 120 de mii de ani.
Piramidele din Egipt reprezintă simboluri eterne la scara evoluției omenirii.



Civilizatia maia  
Civilizaţia mayaşă a fost o civilizaţie mesoamericană care şi-a atins apogeul în perioada 300–900 en. Culturile Maya târzii, sau scindat în mai două regiuni, precum poporul aztec şi cel incaş. Acestea devin în secolul al XV-lea mari imperii, bine administrate, în America Centrală şi de Sud.
Sunt slăbite în sec. XV de conflicte interne politice şi cucerite în secolul al XVI-lea de către spanioli.



Civilizatia incasa  

Imperiul Inca a fost cel mai mare imperiu din America precolumbiană. S-a ridicat pe înalţimile din Peru în jurul anului 1200; între 1438 şi 1533 incașii au reuşit prin cuceriri şi asimilări să încorporeze o mare parte din vestul Americii de Sud.
Având centrul în jurul Anzilor a inclus o mare parte din teritoriul ocupat în prezent de Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina şi Chile.
În 1533, Atahualpa, ultimul împărat incaş (numit Sapa Inca) a fost omorât la ordinul conchistadorului Francisco Pizarro, marcându-se astfel sfârșitul civilizației incașe și începutul dominaţiei spaniole.



Civilizatia minoica  

A fost o civilizaţie din epoca bronzului care a apărut pe insula Creta şi înflorit din aproximativ secolul al XXVII-lea î.Hr. până în secolul al XV-lea î.Hr.
A fost redescoperită istoric la începutul secolului datorită activităţii arheologului britanic Arthur Evans.
Alt istoric, Will Durant face referire la civilizaţia minoică ca „prima verigă din lanţul european”.